Astăzi căutam pe google „apartamente de vânzare Apărătorii Patriei” și așteptam rezultatele celui mai celebru motor de căutare. Dar puțin sunt cei care știu de unde îi provine numele său, care sunt începuturile cartierului bucureștean Apărătorii Patriei din sectorul 4.
Cartierul din Zona de Sud a capitalei a luat naștere între Șoseaua Berceni și Șoseaua Olteniței prin împropritărirea celor care au luptat în Primul Război Mondial. Fiecare veteran a primit, drept răsplată pentru serviciile aduse patriei, câte un lot de pământ în suprafață de jumătate de hectar ( 5.000 mp), pe care să-și ridice gospodării.
Așadar, actul de naștere al actualului cartier Apărătorii Patriei este „Legea împroprietării” din data de 3 noiembrie 1921. Aceasta reglementa faptul că zona din vecinătatea de sud a orașului va fi parcelată pentru că veteranii Primului Război Mondial sau urmașii acestora să primească locuri de casă cu grădină și teren arabil.
Anul 1926 aduce legea pentru organizarea administraţiei comunale a Bucureştiului. Astfel, comunele din jurul oraşului, împreună cu satele ce le aparţineau, au primit statutul de comune suburbane. În 1939 prin Legea pentru organizarea Municipiului Bucureşti este întărit statutul de zonă suburbană al satului Apărătorii Patriei, sat inclus în comuna suburbană Șerban Vodă, împreună cu satul învecinat, Progresul.
Mai departe, Apărătorii Patriei devine oficial cartier al Bucureștiului prin Hotărârea CC a PRM din 23 iulie 1948, deși acesta era perceput ca fiind cartier încă de la finalul anilor 1930. Dovadă este și Hotărârea Tribunalului Ilfov care atestă comitetul loteriei ce se va ocupa de strângerea de fonduri pentru ridicarea unei biserici și a unei școli în ”cartierul demobilizaților numit: Apărătorii Patriei”, din 14 iunie 1929. Situație des întâlnită și astăzi cu orașele satelit din jurul capitalei, gen Popești-Leordeni. Interesant este faptul că străzile dintre parcele au fost denumite după localitățile de baștină ale locuitorilor/ veteranilor (Ciochina, Voila, Parîncea, Tulnici, Soldanului, Runcu, etc)
Cel mai emblematic simbol al zonei era localul supranumit La Banditu’. Acesta aparținea lui Ion Lăzărescu și se afla în zona în care este acum stația de metrou Apărătorii Patriei. De unde provine porecla? Fiul acestuia povestește: „De ce ne zice nouă Banditu’? Înainte se mergea la şcoală cu tăbliţă şi cu traistă. […] Într-o recreaţie, un neam de-al nostru s-a bătut cu un coleg dintr-o joacă şi i-a dat un pumn de i-a curs sânge din nas. […] a şaptea zi, făptaşul nu mai mergea la şcoală. Învăţătorul a venit la taică-său să-i spună că fiul lui nu mai venea la ore. Tatăl s-a mirat căci îl ştia că pleacă în fiecare dimineaţă, aşa că a doua zi a mers cu el. Întrebat în faţa clasei de ce nu a mai venit la şcoală, copilul a spus că i-a fost frică. Atunci învăţătorul a exclamat: ”uităte, mă, ce copil ai, parcă ar fi un bandit, un criminal, să-l omoare p-ăstălaltul!” Tatăl n-a mai zis nimic şi-a luat copilul şi a plecat acasă. Părinţîi colegilor erau prieteni, toţi locuiau pe străzile din apropiere şi se mai întâlneau să bea o ţuică la cârciuma bunicului meu din Vitan. Unde bem o ţuică? se întrebau. Mergem la Banditu’! Şi a rămas că o poreclă care s-a transmis din generaţie în generaţie.”
Renumilta cârciuma La Banditu’ vă fi loc de baluri în zonă până în anii 1950, când Partidul Comunist confiscă proprietățile lui Ion Lăzărescu, iar localul este transformat într-o bibliotecă populară.
Marea schimbare la față a zonei începe în anul 1963, odată cu înființarea IMGB (Întreprinderea de Mășini Grele București) de pe Șoseaua Berceni. Acest fapt influențează dramatic evoluția cartierului Apărătorii Patriei. Încep să apară blocuri de locuințe, iar părți întregi din cartier își pierd specificul rustic.
Între anii 1970-1980 sunt demolate toate casele dintre cele două artere principale – Șoseaua Berceni și Șoseaua Olteniței. Ansamblurilor de blocuri ce apar într-un interval extrem de scurt sunt destinate, cu precădere, angajaților platformei IMGB. Un alt moment important, ce a schimbat fața întregii zone de sud, nu doar a cartierului Apărătorii Patriei, este construirea magistralei M2 a metroului bucureștean. Inaugurată în ianuarie 1986 aceasta a marcat accelerarea urbanizării zonei din acea perioadă. La interval de 30 de ani, această magistrală a ajutat la urbanizarea și exlozia demografică a Orașului Popești-Leordeni, pe care îl mărginește.
Cu toate acestea, zona de margine a cartierului va fi până în 1990 o zonă cu străzi neasfaltate, multe dintre ele lipsite și de canalizare. Acest lucru s-a schimbat radical după Revoluția din 1989, iar cartierul Apărătorii Patriei a primit treptat o noua înfățișare.