Destinele localităţii Popeşti–Leordeni au depins multa vreme de capriciile istoriei, dar si de vrerea celor puternici. A venit un timp când voinţa propriilor săi locuitori a înfăptuit, cu de la sine putere, calea spre care se va îndrepta această comunitate. Acel moment a fost 21.09.2003, asa cum veti citi mai jos. Acesta este si momentul in care destinele Companiei imobiliare Premier incep sa se intrepatrunda cu cele ale noului oras Popesti-Leordeni.
Localitatea are o vechime de peste 2 milenii, dovada fiind descoperirile arheologice efectuate în anul 1931 de către Dinu V. Rosetti şi urmate de altele similare, la care şi-au adus contribuţia specialiştii Muzeului de Istorie din Bucureşti. Acestea atesta, fără tăgadă, faptul că primele forme de civilizaţie umană datează încă din neolitic. Bucurându-se de o poziţie geografico-climatică favorabilă, ca loc de tranziţie între diverse forme de relief, primii locuitori au găsit aici condiţii prielnice traiului. Printre ocupaţiile acestor strămoşi amintim: agricultura, viticultura, creşterea animalelor, vânatul şi pescuitul.
Însă, prima atestare documentară a localităţii apare într-un hrisov de la 1530. Acesta, împreună cu alte documente, vin să precizeze date interesante privind istoria fiecăreia dintre cele trei componente ale localităţii. Astfel, Leordeni – aparţinând multă vreme boierilor Băleni, devine în secolul al XVIII-lea proprietatea marelui logofăt Mihail Manu, căsătorit pe la 1796 cu Smaranda Văcărescu.
O altă parte a acestei localităţi, cunoscută sub denumirea de Popeşti – Români, este atestată de documente încă din veacul al XVI-lea, fiind localitatea de baştină a cronicarului Radu Popescu. De altfel, pe locul unde se află în prezent Şcoala 29 se găsea reşedinţa acestor boieri din “Popesci”. Smaranda, viţă de boieri brezoieni, nora ultimului mare cronicar al Ţării Româneşti, Radu Popescu, lasă moşia sa unei nepoate, căsătorite cu Alexandru Conduratu, fanariot de neam grecesc. În prima jumătate a veacului al XIX-lea, pe moşia boierului Conduratu s-au aşezat locuitori de la sud de Dunăre, care aveau să întemeieze o nouă aşezare umană, cunoscută sub numele de Popeşti-Conduratu, sau Popeşti-Pavlicheni, după numele ritului religios căruia aparţineau strămoşii lor. Aceşti locuitori au îmbrăţişat în decursul vremii religia romano – catolică, devenind o comunitate compactă din punct de vedere lingvistic şi religios.
Prin unirea satelor Leordeni cu Popeşti-Români şi Conduratu, efectuată la 1873, s-a născut localitatea Popeşti – Leordeni. Localul actual al Primăriei a fost construit în anul 1903.
Din veacul al XIX-lea şi până în prezent, populaţia a cunoscut o creştere vertiginoasă, de la câteva sute, iniţial, atingând, potrivit ultimului recensământ, efectuat în anul 2002, cifra de peste 15.000 de locuitori.
Suprafaţa localităţii este de 56,45 km2 (conform datelor înregistrate la 30 iunie 2003), ceea ce înseamnă o densitate medie de 267 loc./km2.
Cadrul juridic existent, şi anume: Carta Europeană a Autonomiei Locale, la care România a aderat încă din anul 1997, Legea 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional şi Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală erau necesare, dar nu rezolvau problema. Încă o data, mai trebuia şi voinţa liber exprimată a locuitorilor, care – în cunoştinţă de cauza- trebuiau să-şi manifeste opţiunea. Iar pentru a-şi exprima voinţa în cunoştinţă de cauză, factorii de decizie ai comunei trebuiau să-şi ia în serios rolul de informare şi de convingere a comunităţii asupra momentului de cotitură pe care aceasta urma să-l trăiască, rol pe care şi l-au asumat cu toate riscurile, ducându-l însă la îndeplinire cu succes.
Astfel, la data de 21.09.2003 a avut loc referendumul local, la care au participat 6.919 locuitori, din cei 11.240 cu drept de vot. Rezultatul a acestui scrutin a demonstrat clar dorinţa locuitorilor în favoarea declarării ca oraş a comunei Popeşti – Leordeni.
În următoarele câteva luni (proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 februarie 2004 şi de Senat la 18 martie acelaşi an), procesul de legiferare a consfinţit ceea ce locuitorii din Popeşti – Leordeni au exprimat în mod suveran, încă din luna septembrie 2003. Prin Legea 86/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 316 din 09.04.2004, Parlamentul României a statuat la Art. 1 : “Comuna Popeşti – Leordeni, Judeţul Ilfov, se declară oraş.” Astfel, în numai 8 cuvinte se consemna pentru istorie o întreagă evoluţie a acestei localităţi.
Am putea spune, fara a gresi, faptul ca destinele imobiliare ale noului oras se impletesc cu cele ale dezvoltarii Companiei Premier. La doar 2 ani de la castigarea statutului de oras, compania imobiliara infintata inca din anul 1994 decide inaugurarea unui punct de lucru pe Soseaua Oltenitei. La acea vreme, dezvoltarile imobiliare din Bucuresti- Ilfov erau aproape inexistente,iar tranzactiile imobiliare aveau exclusiv ca obiect terenurile agricole, loturi de case sau constuctiiile vechi din vatra fostului sat. Activitatea imobiliara a explodat in doar cativa ani, pe segmentul vilelor noi, impinse de la spate de apetitul bucurestenilor dornici de a se muta din blocurile comuniste. Incet-incet, fostele parcele de teren pe care figurau vii sau culturi agricole se transforma in adevarate zone rezidentiale. Se creaza legatura dintre principalele artere ce delimiteaza orasul (Soseaua berceni si Soseaua Oltenitei) prin strada Drumul Fermei– care devine coloana vertebrala a dezvoltarii imobiliare . Autoritatile locale incep sa nu mai tina pasul cu ritmul impus de nenumaratele entiati juridice care incep sa construiasca unitati locative din ce in ce mai atractive pentru locuitorii capitalei, fapt ce aduce nenumarate probleme legate de infrastructura. Ca urmare fireasca a destinului sau, compania Premier dezvolta primele imobile tip bloc cu regim mic de inaltime, in perioada imediat urmatoare. Beneficiind de infrastrucura creata anterior pe Soseaua Berceni (cu cele 3 statii de metrou Aparatorii Patriei, Dimitrie Leonida si IMGB), orasul capata o dezvoltare impresionanta. In aproximativ 2 decenii, populatia (neoficiala) a localitatii ajunge la aproximativ 100.000 de locuitori. Popesti-Leordeni devine un oras cu identitate si viata proprii, o entitate de sine statator si totusi conectata profund cu Bucurestiul. Astfel, Popesti-Leordeni beneficiaza de infrastructura proprie, din ce in ce mai moderna si eficienta, unitati de invatamant pe toate palierele (crese, gradinte, scoli primare), lanturi de retail, magazine, restaurante, notariate, lacasuri de cult, azile de batrani, mica si mare industrie, hoteluri, etc. Mai mult, prin parteneriatul incheiat cu sectorul 4 se deschid noi si noi persepectibve de dezvoltare, ultima dintre ele fiind ultima statie de metrou Tudor Arghezi in curs de edificare la granita dintre Popesti-Leordeni si sectorul 4, Bucuresti.